Brasovul meu

Prima construcţie ridicată în acest loc a fost atestată în 1521, a avut o istorie zbuciumată. A fost distrusă de inundaţia din 1526, a fost refăcută, ca să fie distrusă de o noua inundaţie în 1667. Peste 21 de ani este afectată serios de marele incendiu din 1688, fiind refăcut după 20 de ani. După mai multe transformări bastionul a ajuns la forma actuală. La inceput era folosit ca depozit de cereale, iar din 1923 adăposteşte Arhivele Naţionale – Braşov. Aici se păstrează, multe documente valoroase, printre care cea mai veche scrisoare redactată în limba română – epistola negustorului Neacşu din Câmpulung din 1521.
Transportation: Type: taxi, Duration: 10 min, Cost: 3 EUR

Prima construcţie datează din 1524 şi este un turn în formă de semicerc. Mai târziu tot platoul a fost înconjurat cu un zid. În 1529 în timpul luptelor dintre regele Ferdinand şi János I. pentru tronul Ungariei, cetatea este ocupată şi distrusă de Petru Rareş. Zidurile ei au fost refăcute, dar peste puţin timp au fost nimicite într-un incendiu. În 1625 cetatea a fost reconstruită şi tot în acea perioadă s-a săpat şi puţul de 81 m adâncime din curtea cetăţii. Fortificaţia patrulateră cu bastioane italieneşti în colţuri, deasupra cărora au fost construite turnuri de apărare a avut o singură intrare accesabilă printr-un pod mobil. În 1688 aici s-a refugiat din faţa habsburgilor o parte dintre braşoveni. În 1690 armatele imperiale s-au stabilit în cetate, şi mulţi ani la rând au asuprit oraşul. În 1773 Iosif II. a ordonat refacerea cetăţii, iar după 9 ani a oferit-o oraşului spre cumpărare. Oraşul nu a cumpărat-o, aşadar o perioadă a funcţionat ca şi închisoare pentru prizonierii turci şi francezi, iar în timpul epidemiei de ciumă aici era o secţie pentru cei cu simptomele bolii. În 1817 cetatea a fost vizitată de împărăteasa Karolina, în 1848 a fost ocupată de oştile lui Bem, iar în 1894 de oştile ţarului. În anii patruzeci cetatea a fost restaurată dar o perioadă a stat nefolosită. La ora actuală aici funcţionează un restaurant cu terasă.
Transportation: Type: taxi, Duration: 10 min, Cost: 3 EUR

Impozantul monument din centrul Braşovului a fost construit în secolele XIV-XV. Lucrările încep în 1383 şi au la bază un proiect în stil gotic, cu mărimi impresionante: 89 m lungime, 38 m lăţime şi 42 m înălţime. În planul iniţial erau prevăzute două turnuri, dar a fost realizat doar unul, cu o înălţime de 65 m. În 1421 când lucrările se apropiau de sfârşit, năvălesc turcii producând pagube serioase construcţiei.După trecerea pericolului lucrările au fost reluate, edificiul fiind terminat şi sfinţit în 1477, iar turnul în 1514. În 1542 când oraşul a acceptat reforma lui Honterus şi sasii au trecut la luteranism, biserica catolică de până atunci s-a transformat în evanghelică. Pe lânga scurta cronică a Transilvaniei pe anii 1143-1571, figura şi lunga listă a donatorilor care au făcut posibilă construirea bisericii (după Orban Balazs: Descrierea Ţinutului Secuiesc). Din păcate inscripţiile au dispărut în incendiul din 1689, după care edificiul devine cunoscut sub numele de „Biserica Neagră”.Se spune că pe lângă altarul principal ornat cu statui de argint aurit mai erau 22 de altare, toate dispărute în marele incendiu. Refacerea îngreunată şi de frecventele cutremure a durat aproape 100 de ani şi a rezultat un interior cu puternice influenţe baroce. În perioda interbelică statuile de pe pilaştrii corului au fost înlocuite cu copii, originalele fiind şi ele expuse în interiorul bisericii. Biserica se mândreşte cu cea mai mare şi unică orgă mecanică Buchholz funcţională din sud-estul Europei, având 3993 de tuburi şi 76 de registre, care dăruieşte momente de neuitat iubitorilor de muzică. Tot aici se poate admira cea mai mare colecţie din Europa de covoare anatoliene din secolele XVI-XVIII, fragmente de pictură murală din secolul XV, o cristelniţă din 1472 şi multe obiecte vechi. Istoricul bisericii şi al restaurărilor precum şi viaţa şi opera reformatorului Johannes Honterus (1498-1549) este prezentată în cadrul expoziţiilor ce se pot vizita în biserică.
Transportation: Type: taxi, Duration: 10 min, Cost: 3 EUR

Poarta Ecaterinei este una dintre cele mai vechi, dar cu siguranţă cea mai frumoasă poartă, care şi-a păstrat aspectul original până astăzi. A fost numită porta superior, porta corpus Christi sau porta sanctae Katharinae, ultima denumire este folosită şi în prezent. Se află chiar lângă Poarta Şchei, şi a fost timp de câteva secole singura poartă care străpungea zidurile vestice ale cetăţii. Clădirea pătrată cu patru turnuleţe, ca semn al jurisdicţiei, era prevăzută cu un pod mobil cu lanţuri pentru asigurarea trecerii peste sanţul cu apă, iar în interior erau galerii de lemn amplasate pe mai multe rânduri, pentru apărători. Pe inscripţiile deasupra intrării apare anul 1540, dar se pare că nu este vorba de anul construcţiei. A fost construită în 1559, după unele păreri chiar reconstruită în locul unei poţi mai vechi – Poarta Sfântului Duh – atestată în 1522 şi construită în 1828. Poarta Ecaterina a suferit în urma incendiilor din 1689 şi 1759, si a fost fisurată în cutremurul din 1738. După deschiderea porţilor de la Târgul cailor (1820) şi Şchei (1828) Poarta Ecaterinei a fost zidită şi folosită drept magazie până în anul 1955. Între anii 1971-1973 a fost restaurată la aspectul ei actual. Deasupra intrării se vede stema oraşului, iar lângă poartă o parte din vechiul zid al oraşului.
Transportation: Type: taxi, Duration: 10 min, Cost: 3 EUR

Construit între anii 1450 şi 1455 de breasla aurarilor, Bastionul Postăvarilor doar în 1640, a fost preluat de breasla postăvarilor. Este un bastion circular cu diametru de 16 m, 4 nivele şi 19 m înălţime. Zidurile lui groase de 2 metri aveau guri de tragere, iar la parter găuri pentru tunurile cumpărate din Praga. A fost unul dintre cele mai bine apărate bastione. În perioada 1961-1962 a fost consolidat, iar în 2005 renovat.
Transportation: Type: taxi, Duration: 10 min, Cost: 3 EUR

Bastionul Cojocarilor, sau Tăbăcarilor a fost construit în jurul anului 1452 şi încredinţat spre apărare breslei tăbăcarilor. De formă semicirculară, cu partea deschisă către Bastionul Postavărilor comunica cu acesta printr-o galerie de-a lungul zidului. Bastionul Cojocarilor a avut goluri de tragere şi guri pentru smoală topită. Arcurile de cărămidă ce se văd şi astăzi au fost făcute mai târziu.
Transportation: Type: taxi, Duration: 10 min, Cost: 3 EUR

Întrerupând monotonia zidului de apărare, bastionul de pe malul râului Graft (Spurcata) asigura prin intermediul unui pod mobil legătura către Turnul Alb. Clădirea cu două etaje construită în perioada 1515-1516, spijininduse pe zidul de apărare a fost avarită de ploile torenţiale din 1809, şi a fost consolidată în 1822 cu trei arcuri de sprijin, poziţionate deasupra râului. În 1902 două dintre ele au fost demolate. Bastionul avea rol de comunicare şi de apărare. Martori sunt gurile de tragere şi gurile folosite pentru turnarea smoalei topite şi a apei clocotite. În urma lucrărilor de restaurare din 2003 şi 2004 Bastonul Graf a intrat în circuitul turistic. În prezent între pereţii lui funcţionează o secţie a Muzeului Judetean de Istorie Brasov (Mesteşugarii din Brasov, apărători ai cetăţii).
Transportation: Type: taxi, Duration: 10 min, Cost: 3 EUR

În această clădire frumoasă, construită la începutul secolului XX funcţionează Muzeul de arte. Aici sunt expuse lucrări de pictură pe lemn şi sticlă, portrete de epocă, opere din sec. XIX realizate de mari pictori români ca Gheorghe Tătărescu, Theodor Aman, Sava Hentia, Constantin Lecca, Nicolae Grigorescu. Ioan Andreescu este prezent cu 36 de lucrări, şi tot aici sunt expuse sculpturile lui Cornel Medrea, Ion Jalea, Ion Irimescu şi Dimitrie Paciurea. Muzeul cuprinde şi o secţie de artă decorativă autohtonă şi străină iar la parter sunt organizate lunar expoziţii temporare.
Transportation: Type: taxi, Duration: 10 min, Cost: 3 EUR

Casa construită în 1545, denumită Podul Bătuşilor, Casa negustorilor, Casa Hirscher, cea mai mare construcţie la acea vreme din oraş, cu lungimea ei de 67.5 m reflecta puternicul rol comercial al Brasovului. Apollonia Hirscher, văduva judelui Braşovului Lucas Hirscher a oferit 8000 de florini pentru construirea acestui centru comercial, numit şi bazar care asigura un loc de desfăşurare a produselor breslaşilor brasoveni. Distrusă de repetatele incendii, a fost restaurată în 1960 în forma initială. În jurul istoriei construirii clădirii s-au născut mai multe legende, fiecare susţinând că varianta lui este purul adevăr.” Conform povestirilor văduva Apollonia Hirscher, avea o fată, care în urma unei morţi aparente, a fost înmormântată cu tot felul de bijuterii pe ea. Peste noapte nişte hoţi o jefuiesc, şi pentru un inel vor să-i taie degetul fetei, care se trezeşte. În amintirea întoarcerii miraculoase a fetei a construit această casă cu arcade. În amintirea acestei întâmplări, Apollonia Hirscher şi fiica sa sunt reprezentate într-o frescă pe frontonul clădirii de pe strada Michael Weiss 22. Fosta Casa Negustorilor astăzi găzduieşte galeriile Corona.
Transportation: Type: taxi, Duration: 10 min, Cost: 3 EUR

În această casă de locuinţă a familiei Mureşenilor, şi fostul sediu al redacţiei Gazeta Trasilvaniei (apărută în 1838), din anul 1968 funcţionează Muzeu memorial Casa Mureşenilor. Realizarea acestuia a fost posibil prin donaţia făcută de urmaşii familiei Mureşianu, care au îndeplinit dorinţa lui Iacob Mureşianu, oferind statului român, în vederea organizării unui muzeu, spaţiul necesar, o foarte valoroasă colecţie de mobilier, pictură, sculptură şi mai ales o arhivă numărând peste 25.000 de documente. Aici se păstrează numeroase manuscrise, corespondenţe ale Mureşenilor şi ale corespondenţilor ziarelor conduse de ei, mai bine de o jumătate de secol. Tot aici se află şi documentele legate de istoria imnului Deşteaptă-te Române, creaţie a lui Andrei Mureşanu.
Transportation: Type: taxi, Duration: 10 min, Cost: 3 EUR

Primele familii de evrei au sosit în Braşov în 1807 cu aprobarea consiliului local. Numărul lor a crescut în 1890 la 769, iar în 1940 la 6000 de persoane. În timpul razboiului mondial evreii din Braşov au fost în siguranţă, nu au fost transportaţi în lagăre, însă au fost bătuţi, copii lor au fost daţi afară din şcoală, au fost excluşi din viaţa economică, iar în 1941 sinagoga a a fost devastată. Cu toate că la data sosiri lor în Braşov aveau restricţii la locuri de muncă şi se puteau angaja doar la nişte locuri care au fost refuzate de saşi, devenind pălărieri, croitori, zugravi sau bijutieri.
Transportation: Type: taxi, Duration: 10 min, Cost: 3 EUR

Vechea sală de spectacole, botezată Casa Reduta, după o sală de bal din Viena, a fost centrul cultural al oraşului încă din secolul XVIII-lea. În anii 1865 şi 1868, aici au dat spectacole de teatru şi trupele Tardini şi Pascaly, la care a participat şi poetul Mihai Eminescu. Clădirea din piatră a fost folosită până în 1892, când din cauza deteriorării structurii de rezistenţă a fost demolată. În 1893 a fost inaugurată clădirea actuală, care a preluat numele cele vechi. Aici a funcţionat una din primele săli de cinematograf din oraş. Casa Reduta şi-a păstrat calitatea de promotor cultural, găzduieşte multe formaţii artistice, populare, clasice şi moderne, iar pe scena ei au loc anual sute de spectacole.
Transportation: Type: taxi, Duration: 10 min, Cost: 3 EUR

Străduţa îngustă între străzile Cerbului şi Poarta Şchei a cărei existenţă este atestată în documentele din secolul XVII a fost un simplu coridor, pentru a ajuta munca pompierilor. Astăzi este o curiozitate a oraşului. Cei mai curajoşi afirmă că este cea mai îngustă stradă din Europa. Cert este ca lătimea ce variază între 111 şi 135 cm îi conferă titlul de cea mai îngustă stradă a oraşului. Străduţa de 80 de metrii este parcurs de toţi turiştii care ajung în oraş, este locul de întâlnire a îndrăgostiţilor şi nu în ultimul rând, o temă provocatoare pentru fotografi.
Transportation: Type: taxi, Duration: 10 min, Cost: 3 EUR

Atestat în documentele din 1416, bastionul Funerarilor sau Frânghierilor a suferit mult pe timpul incendiilor din 1461 şi 1689, astel a fost reconstruită. Construcţia hexagonală cu înălţimea de 10-12 m şi cu ziduri din cărămidă şi piatră, de 2 m grosime, avea în sarcină apărarea laturii de sud a zidului de apărare. După refacere bastionul a devenit depozit pentru materiale. În 1794 breasla a construit în incinta sa o casă, care se vede şi este locuită şi astăzi.
Transportation: Type: taxi, Duration: 10 min, Cost: 3 EUR

Biserica Sfântul Martin este unul dintre cele mai vechi monumente ale Braşovului, în 1395 regele Sigismund a comandat o slujbă aici, pe una dintre uşi este înscris anul 1522, iar pe clopotul bisericii „Magister Andreas de brash, anno 1521”. După unii istorici primii stăpâni ai mănăstirii erau franciscanii, care au fost alungaţi pe măsura pătrunderii lutheranismului. În presupusa clădire a mănăstirii, în casa parohială de acum se pare că a fost prima locaţie a primăriei oraşului, locul unde în 1395 s-a semnat tratatul de alianţă între Mircea cel Batrân şi Sigismund de Luxemburg. Înfăţişarea actuală a bisericii datează din 1792 când suprafaţa a fost dublată. Din acea vreme datează şi decoraţiunile interioare.
Transportation: Type: taxi, Duration: 10 min, Cost: 3 EUR

Construcţia bisericii din Şchei a început în anul 1495 cu sprijinul domnitorului Ţării Româneşti, Vlad Călugăru, pe locul unui vechi lăcaş de cult atestat de documente din anul 1292. Biserica ortodoxă şi şcoala românească, construită în apropierea ei, au fost un important centru spiritual şi cultural pentru românii din toată Ţara Bârsei. Influenţa lui se extinde asupra românilor de pretutindeni, fiindcă aici a activat diaconului Coresi care a tipărit primele cărţi bisericeşti în limba română.La înfrumuseţarea şi mărirea bisericii au contribuit pe parcursul timpului, mai mulţi voievozi prin donaţii sub formă de bani, obiecte din aur şi argint, icoane vechi şi obiecte preoteşti. Chiar şi împărăteasa Rusiei Elisabeta Petrovna a contribuit la înzestrarea edificiului. Biserica a fost ridicată iniţial în stil gotic, dar transformările ulterioare din sec XVIII au rezultat influenţe baroce. Se păstrează un valoros ansamblu de pictură murală din secolul XVIII. În cimitirul bisericii sunt îngropate personalităţi importante din istoria naţională şi locală ca Nicolae Titulescu, dr. Aurel Popovici, preotul Vasile Saftu şi alţii.
Transportation: Type: taxi, Duration: 10 min, Cost: 3 EUR

Poarta Şchei se află lângă Poarta Ecaterina şi a fost construită în perioada 1827 – 1828 cu rolul de a fluidiza traficul mărit din această zonă. Cu această ocazie Poarta Ecaterina a fost zidită şi folosită în continuare ca şi depozit. Construită din piatră şi cărămidă în stil classic, Poarta Şcei are forma unui arc de triumf cu trei intrări, una principală de mari dimensiuni în mijloc şi două intrări mai scunde în stânga şi în dreapta care sunt destinate pietonilor. Inscripţia în latină marchează momentul construirii porţii cât şi precizarea că această poartă a fost ridicată în urma vizitei împăratului Francisc I. la Braşov în anul 1817.
Transportation: Type: taxi, Duration: 10 min, Cost: 3 EUR

Este un turn masiv cu 11 m înălţime, care în 1995 a primit un acoperiş de sticlă. A fost construit în secolul XIV, a supravieţiuit 2 incendii cauzate de trăsnet, datorită primului (1599) a obţinut numele de Turn Negru. Accesul în interiorul lui se derula pe o poartă situată la 2 metrii inălţime. Legătura cu cetatea se realiza printr-un pod mobil şi un tunel subteran. Avea rol de a impiedica apropierea duşmanilor de ziduri. Ultima dată a fost folosit ca turn de pază în timpul epidemiei de ciumă din 1756. În prezent turnul găzduieşte expoziţii temporare.
Transportation: Type: taxi, Duration: 10 min, Cost: 3 EUR

Unicul monument baroc din oraş a fost construit între anii 1773 şi 1787, cu sprijinul împărătesei Maria Tereza, după planurile arhitectului Lamanch József Károly, pe amplasamentul fostei mănăstiri dominicane. Altarul principal sculptat în lemn este poleit cu aur, dar şi cele şase altare laterale sunt bogat împodobite cu sculpturi şi picturi. În sanctuarul bisericii, se păstrază statuile sfinţilor Petru şi Pavel, Sf. Ana şi Sfântul Anton de Padova. Orga datează din perioada interbelică, şi a fost realizată la Timişoara. Vitraliile sunt din Budapesta făcute în perioada 1891-1894. Calea crucii este redată în 14 tablouri, şi biserica se mândreşte şi cu numeroase covoare. Crucea monumentală de la intrare a fost ridicată în anul 1782. În 1840, biserica înfiinţează şi un gimnaziu romano-catolic.
Transportation: Type: taxi, Duration: 10 min, Cost: 3 EUR

Din 1520, acest loc atestat ca târg, numită în documente Markplatz, a fost gazda a numeroase târguri. Din 1364 era organizat târgul anual cu participare largă, unde ajungeau şi negustori de peste hotare. Frumoasele case cu arcade din jurul pieţii ar putea povesti multe. În piaţă cândva a existat Stâlpul infamiei, unde au fost judecate şi vrăjitoarele şi se aplicau public pedepse corporale vinovaţilor de diferite fapte. Aici în 1688 a fost decapitat Stefan Stener, şeful breslei cizmarilor, care s-a împotrivit intrării austriecilor în oraş. Până în 1892 în piaţă existau şi două fântâni. Cea mai impunătoare clădire este Casa a Sfatului aflată în centrul pieţei, construită în 1420. Primăria de odinioară, astăzi găzduieşte Muzeul de istorie. În clădirea din Piata Sfatului nr.16 funcţiona prima farmacie a oraşului.
Transportation: Type: taxi, Duration: 10 min, Cost: 3 EUR

Prima bibliotecă a fost infiinţată prin transformarea bibliotecii liceului evenghelic în bibliotecă publică, la dotarea ei contribuind din 1533 oraşul. O contribuţie esenţială a avut Janus Honter, care a compus regulamentul de funcţionare. Instituţia era deschisă toată ziua , dar nu dădea cărţi pentru acasă. Fondul de carte era în creştere continuă, dar totul s-a nimicit în marele incediu. Prima bibliotecă publică de după incendiu a fost creată în 1835, în cadrul Casinei române – înfiinţată în 1835 ca loc de întâlnire pentru negustorii români. În 1861 fondul de cărţi a trecut la Biblioteca ASTRA, care a deschis în 1930 biblioteca Dr. Alexandru Bogdan, cu sediul în Casa Baiulescu, construită în 1888. Sediul Bibliotecii Judeţene se află din 1969 în fosta cădire a Camerei de comrţi şi industrie Braşov construită în perioada 1926-1928. Din 1992 poartă numele lui George Bariţiu.
Transportation: Type: taxi, Duration: 10 min, Cost: 3 EUR

În 1495, când şi-a deschis porţile Prima Şcoală Românească, era lucru mare. La şcoală venea doar alesul satului, ca să înveţe şi să devină dascălul, notarul sau chiar preotul satului. Venea la şcoală, şi aducea o găleată de grâu, un car cu lemne şi 4 florini (bani cu care cumpărai 3-4 boi), şi studia gramatici, învăţătură bizantină, pilde din biblie, dar şi filozofia secolul XVI, citate din Aristotel, Democrit şi alţii. Elevii de atunci, învăţau cum se fac actele oficiale în cancelarii, aveau un manual de cultura albinelor, unul cu legile comerciale, şi chiar un manual de macrobiotică – secretul de a-ţi lungi viaţa, apărut în 1844 de Pavel Vasici. Graţie diaconului Coresi aici au văzut lumina tiparului primele cărţi în limba română. El a venit aici de la Târgovişte în 1556, când în biserică se folosea limba slavonă, iar preoţii din Ardeal începuseră să traducă în limba română cărţile bisericeşti. A recunoscut imediat că în Ardeal erau nevoie de cărţi în limba română. Prin cele 39 de cărţi tipărite, în 150-200 de exemplare, tot serviciul religios ortodox al ţării era bine întreţinut. În muzeul şcolii este păstrată tiparniţa, împreună cu cele 9 exemplare coresiene. În muzeu se mai pot admira cărţi ferecate în argint, documente de pe vremea lui Ştefan cel Mare, un hrişov din 1656, sălile Tudor Ciortea (muzică) şi Ştefan Mironescu (pictură)
Transportation: Type: taxi, Duration: 10 min, Cost: 3 EUR

În această casă situată pe strada Nicolae Bălcescu nr.40 s-a născut în anul 1498 marele umanist sas Johannes Honterus. Fiul unui pielar de pe strada Neagră (a tăbăcarilor), a devenit cel mai cunoscut personaj al Braşovului medieval. Autorul primei hărţi a Transilvaniei, al cărţilor întitulate Garmatici Latine şi Descrierea Lumii, întemeietorul tipografiei şi şcolii superioare din Braşov, fondatorul primei mori de hârtie din România a avut un bagaj important de cunoştinţe. S-a perfecţionat în şcoli austriece şi germane, şi a devenit reformatorul bisericii săseşti. În 1544 este ales de către magistratul oraşului prim preot al Braşovului. Cinci ani mai târziu moare, şi este înmormântat în Biserica Neagră.
Transportation: Type: taxi, Duration: 10 min, Cost: 3 EUR

Gimnaziul Honterus a fost prima instituţie de învătăţământ care a funcţionat pe baza unui regulament şcolar, regulament realizat de Johanes Honterus. În clădirea ridicată în 1541 atât profesorii cât şi elevii veneau din ţară, dar şi din străinătate. Absolvenţii au devenit preoţi, medici, tipografi, muzicieni sau chiar profesori. Între anii 1544-1548, în ciclul superior erau 126 de „studenţi”, dintre care 25 şi-au continuat studiile în străinătate. În 1547 din initiaţiva şi cu contribuţia lui Honterus a fost înfiinţată şi o bibliotecă. În 1742 clădirea a fost dărâmată şi reconstrucţia a început în 1743. La forma sa actuală a ajuns în 1834. În timpul I. război mondial clădirea a fost folosită depozit de muniţii, iar mai târziu maternitate. În 1913 începe construirea unei noi clădiri, care a fost folosita până la al II. război mondial, dar din 1948, Liceul Honterus a fost dizolvat şi clasele germane fiind mutate într-un liceu mixt. În 1971, în clădirea din Curtea Bisericii Negre s-a reînfiinţat Liceul de cultură generală cu limba de predare germană – Johanes Honterus, acolo funcţionează şi în prezent.
Transportation: Type: taxi, Duration: 10 min, Cost: 3 EUR

Clădirea construită în 1902 găzduieşte muzeul etnografic, cu colecţii de etnografie şi artă populară: ceramică, sticlărie, port popular şi textile, ouă încondeiate, icoane pe sticlă, metal, piele, os, etc. un patrimoniu de 13.600 de obiecte, datate între secolele XVII – XX, reprezentând Bran, Ţara Bârsei, Rupea şi Ţara Oltului. La secţia textile prezintă diversitatea producţiei meşteşugăreşti, de la producţia din gospodăriile populare la manufacturi şi maşinii mecanice.
Transportation: Type: taxi, Duration: 10 min, Cost: 3 EUR

Biserica Sf. Bartolomeu este cea mai veche clădire a oraşului. A fost construită în secolul XIII şi a fost cunoscută şi sub denumirea de Biserica celor trei orfane, care conform legendei şi-au lăsat tot ce aveau bisericii au şi fost înmormântate sub altar. Edificiul cu trei nave cu zidurile masive cu contraforţi, înconjurat cu zid de apărare a rezistat atât numeroaselor invazii turceşti, şi marelui incendiu din 1689, cât şi a devastării trupelor lui Vlad Ţepeş (1458) şi ale lui Gabriel Bathori (1611) . Turnul bisericii a fost reconstruit şi inălţat cu un etaj în 1842, după ce s-a prăbuşit ca urmare a cutremurului din 1822. Altarul bisericii datează din 1791, iar o strană veche din 1683. Partea nordică, vestică şi sud-vestică a zidului medieval de apărare sunt originale, iar partea estică şi unele părţi din partea nordică au fost demolate şi reconstruite. În interiorul zidului de apărare se află cimitirul enoriaşilor saşi din Bartolomeu. De mai bine de 500 de ani, în ultima duminică înaintea zilei de 24.august (ziua Sf. Bartolomeu) se desfăşoară pelerinajului la Hramului Sf. Bartolomeu ca o serbare regională unde se întâlnesc comunităţile săseşti din Ţara Bârsei. Slujba festivă este urmată de dansuri şi cântece populare germane acompaniate de fanfară. În 2003 în incinta bisericii s-a deschis un muzeu etnografic cu peste 1500 de obiecte, donate de emigranţi, care prezintă o gospodărie tipic săsească cu ţesuturi, mobilier, port săsesc, unelte de tâmplarie, de brutărie, de câmp.
Transportation: Type: taxi, Duration: 10 min, Cost: 3 EUR

Primele reprezentaţii teatrale au fost oferite oraşului în anul 1500 de dominicanii saşi, iar din 1542, la iniţiativa lui Honterus jocul teatral a fost întodus şi în şcolile evanghelice. Continuitatea teatrului german a fost asigurată şi prin apariţia timpurie a unei clădiri de teatru, unde au jucat şi trupele maghiare clujene. Teatrul român înfiinţat în 1946 a devenit Teatrul de Stat şi în 1959, s-a mutat în clădirea actuală. În 1968 directorul Sică Alexandrescu a reuşit să-i modifice denumirea în Teatrul Dramatic. În 1994 în amintirea legendarului regizor şi conducător, teatrul a preluat numele lui Sică Alexandrescu. În 1989, teatrul de păpuşi care a funcţionat ca o secţie a teatrului s-a desprins şi a înfiinţat Teatrul de păpuşi Arlechino. Clădirea dispune de o sală mare cu 750 de locuri şi o sală Studio de maxim 60 locuri.
Transportation: Type: taxi, Duration: 10 min, Cost: 3 EUR

Turnul Alb situat pe o stâncă a fost construit în anul 1494 şi are forma unui semicerc închis, cu partea dreaptă orientată spre oraş. Construcţia avea 5 nivele iar înălţimea varia între 18-20 metrii în funcţie de denivelările solului. Denumirea de alb provine de la aspectul lui, fiind tencuit şi văruit în alb. Partea de sus a turnului este dotată cu creneluri iar pe pereţii laterali se văd şi astăzi nişte jgheaburi ieşite în consolă de unde ploua cu pietre peste atacatori. Intrarea în turn fiind la mare înălţime accesul era posibil doar prin intermediul unor scări mobile. Marele incendiu din 1689 a cuprins şi turnul alb, urmările lui au fost înlăturate doar în 1723, când turnul a fost restaurat. În concepţia de apărare a oraşului acest turn era apărat de breasla cositorarilor şi arămarilor.
Transportation: Type: taxi, Duration: 10 min, Cost: 3 EUR

Bastionul a fost ridicat în două etape între anii 1421-1436 şi 1570-1573, partea prăbuşită în 1701 a fost refăcută în 1750, iar în 1910 a fost restaurat. Are o formă hexagonală, ocupă o suprafaţă de 1.616 mp şi este înconjurat de ziduri groase (1,5 – 3 m), cu guri de tragere de tragere şi de aruncare a smoalei topite, iar la parter cu guri pentru tunuri. Pe interiorul zidurilor sunt galerii pe trei şi patru nivele. În 1800 se construiesc două încăperi pentru festivităţile breslei ţesătorilor, iar în 1807, când bastionul şi-a pierdut funcţia de apărare şi o căsuţa din faţa intrării. Din 1908, bastionul este folosit din ce în ce mai mult, pentru activităţi culturale, datorită extraordinarelor calităţi acustice au fost organizate aici chiar şi concerte de opera. În 1950 devine muzeu, în expoziţia permanentă Cetatea Braşovului şi fortificaţiile din Ţara Bârsei, sunt expuse obiecte medievale de apărare, produse ale breslei ţesătorilor, iar în sala armelor se află o machetă a Braşovului medieval, realizată în 1896 de profesorul Friedrich Herman, o machetă a Scheiului.
Transportation: Type: taxi, Duration: 10 min, Cost: 3 EUR